Americanul din Roman

Destinul tragic al unor oameni este determinat de un moment de rascruce, de o clipa fatala, cind nici nu se gandesc ce le poate rezerva viitorul. Daca doi romani bucovineni, plecati in Statele Unite ale Americii la sfarsitul secolului trecut, nu s-ar fi intors dupa 20 de ani la patria mama, n-as fi avut ocazia sa-l cunosc pe Iulian Hariton, singurul american din municipiul Roman. Era prin 1998 si pensionarul avea atunci 79 de ani,desi nu-i dadea nimeni atata. Nu mai stiu ce s-a mai intamplat cu el, dar batranul avea un vis: sa-i fie recunoscuta cetatenia americana dobandita prin nastere. Parintii sai erau romani din Bucovina, din judetul Storojinet, iar in 1899 s-au hotarit sa plece in America. Acolo s-au stabilit in cartierul Brooklin, din New York. Dupa 20 de ani s-a nascut Iulian Hariton. Batranul isi probeaza spusele cu un certificat de nastere vechi, mare cat o coala de hartie, avand numele sau, usor americanizat. Dupa vreo alti doi ani familia s-a intors in tara deoarece aflase ca Bucovina se intorsese la Romania.Apoi, in 1940, Iulian Hariton si doi frati ai sai, au fost inrolati in Armata Romana. Acum isi aminteste cu groaza ororile razboiului. In luptele de la Odesa a fost ranit grav dar dupa doua saptamani de spitalizare s-a intors pe front. Dupa 23 august 1944 a fost luat prizonier la Itesti, judetulBacau, dar a reusit, intr-o noapte, sa se ascunda intr-o capita cu paie. Astfel a evadat de sub escorta si a scapat de moarte. S-a intors in Armata si trimis pe front in Ungaria, unde iarasi a fost ranit. Dupa razboi, prin 1948, a primit de la niste veri din State, un pasaport si dolari. Din acel moment, viata lui Iulian Hariton a fost mereu supravegheata de Securitate. Mai intai a fost luat in primire chiar din Gara Roman, dupa ce s-a intors de la Bacau. Cu pistolul la spate, Hariton a fost dus la sediul Securitatii si timp de un an si jumatate n-a mai iesit de acolo. Doar pentru faptul ca avea rude in strainatate a fost tinut in catuse si batut cu bestialitate. "Ma asezau cu burta pe o bancheta din beton si ma bateau la spate pina se rupea carnea de pe mine. Nu mi-au facut dosar si nici nu-mi spuneau pentru ce ma bat." imi povestea batranul in urma cu vreo 10 ani. Cand a iesit din puscarie avea numai 47 de kilograme. Dupa aceea, a mai fost chemat un timp la Securitate sub diverse motive. Uneori l-au batut, alteori s-au multumit doar sa-l ameninte. Cert este ca asa i-a aparut numele de Americanul. De altfel, era nascut chiar pe 4 iulie de ZiuaNationala a SUA. Singurul sau vis era sa mai ajunga sa mai atinga o data pamantul unde a vazut lumina zilei. Isi dorea sa mai respire aerul care i-a umplut plamanii la nastere. Desi nu credea ca ar mai putea ajunge acolo, isi dorea cu ardoare macar un pasaport pe care sa scrie ca este cetatean american. Nimic mai mult. Nu mai stiu daca batranul american dinRoman si-a indeplinit visul. Dar am revenit asupra acestei intamplaripentru a rememora un moment din ororile comunismului. Pentru ca prea sunt multi nostalgici. Inca...

(acest text l-am publicat in decembrie 2007 in Flacara Iasului)