Cum arată România curată?

În momentul în care scriu aceste rânduri campania electorală gâfâie pe ultima sută de metri. Stafurile de campanie, lipsite de imaginaţie au scos de la naftalină tot felul de resturi ale unor poveşti reîncălzite care au acelaşi efect precum un râgâit într-o fermă de porci.

Duminică vom merge la urne şi vom privi la buletinul de vot încercând să pricepem cine va ieşi păcălit din toată această treabă: noi pentru că nu ştim unde vor merge voturile noastre sau cei care chiar au crezut în şansa lor de a ajunge în Parlament. Până la urmă, încerc să cred că electoratul nu este ca o fată care aşteaptă să fie sedusă. Ce se mai poate promite unor oameni care de vreo 18 ani sunt minţiţi mereu? Tragedia este că de atâţia ani avem de ales dintre aceiaşi oameni.

********************

Ni s-a promis mereu o Românie curată, dar nimeni nu a putut sa spună cum ar arăta o asemenea ţară. Care este în schimb România curată văzută de cetăţeni? Este o cu totul altă ţară. Oamenii vor o Românie curăţată de rinocerii politici, de baronii locali, de miniştrii corupţi, şpăgari, plagiatori, cu dosare de securişti, de şobolani parlamentari care fug de la un partid la altul ca să-şi caute un loc care să le asigure imunitate pentru potlogării, salarii grase, comisioane umflate şi puteri nelimitate pentru a face jocurile afaceriştilor care îi mituiesc pentru a pune laba pe un ciolan gras. Cu îndepărtarea acestor gunoaie trebuie să înceapă procesul de curţare al României. Ţara nu este sufocată de gunoiul stradal cât de căpuşele care se cocoaţă, din patru în patru ani, la conducere. România va deveni curată atunci când îi vom vedea după gratii pe groparii băncilor şi a întreprinderilor vandalizate, pe boierii fondurilor nerambursabile, pe baronii locali care se cred vătafi pe moşii, pe golanii care călăresc acest popor crezând că distracţia este eternă. Aceasta este România curată pe care vrea s-o vadă poporul român.

Parlamentari de mahala

Mai este aproape o săptămână din această stupidă campanie electorală şi scăpăm de figurile rânjite ale celor care vor să prindă un loc în parlament, o leafă mai mare, putere de influenţă şi tot ceea ce decurge din faptul că se aburcă în sferele corupte ale puterii. Privesc de câteva saptămâni tot acest tablou care înseamnă campanie electorală şi îmi dau seamă că iar ne vor lua de proşti. Până la urmă vor ajunge în mocirla parlamentară tot cei care trebuie să ajungă, să-şi apere pielea, în continuare, de braţul şi aşa ciung al Justiţiei. Puşi în faţa unui sistem de vot aşa-zis uninominal (aiurea) pe care au tot încercat să-l evite, dar până la urmă l-au făcut după chipul şi asemănarea lor de pigmei, politicienii de cartier nu ştiu ce să mai inventeze ca să adune voturi. Crezându-se într-un fel de campanie de "primari" au ajuns să bată pe la uşile oamenilor şi să le promită străzi asfaltate, cluburi pentru pensionari, becuri pe stâlpi, salarii mai mari, grădiniţe, muzee, stadioane şi tot felul de alte aberaţii crezând că cineva îi şi mai crede. Culmea este că în spatele acestor politicieni de mahala stă câte o gaşcă întreagă de frustraţi, indivizi fără nici cele mai elementare norme de logică şi comunicare, nişte terche-berchea care au impresia că viaţa oraşului se termină la scara blocului din care coboară ei sau, şi mai rău, la portiera vreunei maşini cu număr de capitală. Pentru că, nu-i aşa, şmecherii de capitală dau tonul în toată ţara. Ei ştiu cel mai bine ce-l doare pe amărăşteanul din CUG sau din Ţicău. Ei vin cu aerele lor de capitală puturoasă şi pe unde trec îmbâcsesc totul în jur. Tot în găştile de campanie stau o mulţime de coate-goale de prin partide, şi nu mă refer la lipitorii de afişe că aia măcar muncesc şi nu se văd, ci mă refer la şmecheraşi cu cravată şi pantofi lustruiţi care din cauză că nu sunt în stare să înveţe o meserie cinstită, se lipesc de grangurii de prin partide, le ciugulesc din palme, învăţa cum trebuie să te comporţi ca să-ţi baţi joc de oameni dar să le ceri cu neruşinare votul, după care la momentul oportun se lansează şi ei în mocirla politică. Şi mă cutremur când îmi dau seama că ăştia vor să conducă România. În acest timp, oamenii care chiar pot face ceva îşi văd de treburile lor pentru că nu aşteaptă aplauze, afişe pe gard, televiziuni şi ziare care să le arate cum se spală cadavrele politice, nu aşteaptă să le recunoască cineva meritele pentru că dacă vrei să lucrezi în linişte trebuie să stai departe de mizerie.

Programe de manele politice

Declansarea campaniei electorale, iata un nou subiect de discutie care ii va ajuta pe romani sa uite ca datoriile la intretinere se aduna luna de luna, ca painea este mai scumpa decat ieri, ca nu au pingele la pantofi, ca legumele in piata sunt mai scumpe decat carnea, iar pana la stevie mai este. Mitingistii, care s-au adunat in capitala zilele trecute, au plecat cu spanzuratoarea la ei, dar au uitat sa ia si manechinul pentru atarnat in streang.

C-asa-i la noi. Tot zilele trecute, un pacient nu a mancat timp de patru zile, asteptand sa fie urcat pe masa de operatie. Din pacate pentru bietul om, intr-o zi n-au fost anestezice, cand au aparut acestea nu se gaseau perfuzoare, cand au fost si de unele si de altele, a venit razboiul... sau, ma rog, putea sa vina orice si oricine ca daca e sa mori n-ai de ales.

***

Ca sa ma intorc pe plaiurile mioritice, care devin pe zi ce trece tot mai mioritice, nu pot sa trec cu vederea teatrul ieftin facut saptamana trecuta de democrati, la Iasi. Au venit cu boc cu mare, au montat decoruri, au chemat presa si au inceput sa recite manele politice. Theodor Stolojan, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Daniel Funeriu si Sulfina Barbu plus multi alti taietori de panglici locale. Cica astfel au lansat un program de guvernare pentru Educatie. Si de la inaltimea scenei Teatrului pentru Copii Luceafarul, s-a lansat intr-un monolog tare ca fularul, acest „Pic si Boc" al democratilor, care s-a rastit la cei prezenti: „Adomnitei a reusit sa ingenuncheze sistemul educational. El e simbolul performantei Guvernului Tariceanu, guvern care a adus Romania in pragul colapsului. De aceea, PD-L sustine Parlamentul unicameral si eliminarea pensiilor pentru parlamentari. Trebuie sa incepem cu sacrificiile de sus, nu de jos. Vrem sa aducem Romania acolo unde ii este locul. Orice investitie in educatie este o investitie fara faliment. Profesorii trebuie sa aiba recunoasterea muncii lor. I-a sunat ceasul acestui Guvern care e atasat doar de functia de prim-ministru. Gata, trebuie sa plece!". Mobilizator indemnul, de genul celor strigate pe stadioane de suporteri cu ochii bulbucati de alcool ieftin.

Apoi, cel mai iubit om de la Cotroceni, Theodor Stolojan, a vorbit despre intregul program de guvernare si mai ales despre cei peste 800 de kilometri de autostrada care par sa fie coloana vertebrala a unei viitoare guvernari democrate. Dupa aceea, Vasile Blaga, in stilul care i-a adus renumele de Buldogul, a atacat cu toti coltii concluzionand ca PD-L isi propune modernizarea Romaniei.

Daca nu mi-ar veni sa plang cand vad toate astea, ar trebui sa rad. Ce modernizarea Romaniei vede Blaga, cand PD n-a fost in stare sa miste o piatra in doi ani si jumatate cat a fost la guvernare.

Cel putin pe liberali nu-i va uita nimeni multi ani de acuma incolo si-i va injura cu pofta orice om cu capul pe umeri. Dar de PD, PDL, PLD si cum s-o mai fi numind partidul asta obtinut din permutari succesive a trei litere, deja nu-si mai aduce aminte nimeni. Si nu-l aude nimeni. De asta au si iesit cu circul in strada si urla pe la toate colturile cat de tare o sa-l bata ei pe URS. Iar cand va veni ursul, se vor face ca-si taie unghiile, desi ar fi mai bine sa-si nimereasca venele.

Nicusor Paduraru a intrat in blogosfera

Fostul prefect, Nicusor Paduraru, a intrat in blogosfera.
"Va anunt ca de astazi ne putem regasi si pe blog la adresa http://www.nicusorpaduraru.ro/. Va astept pentru polemici si lucruri nespuse... " spune acesta intr-un mail trimis ziaristilor.

Atunci, spor la scris!

Gasca politica este in criza

Mai tineti minte care era argumentul parlamentarilor pentru a nu fi introdus votul uninominal? Aproape toti spuneau ca in felul acesta orice actor, cantaret, manelist si alt gen de vedeta locala ar putea ajunge in Parlament. Iata insa ca tot partidele vin sa ne bage pe gat vedete mai mult sau mai putin expirate. De exemplu: Florin Calinescu, Szobi Cseh, Nicolae Furdui Iancu, Zavoranca si altii de care nu-mi amintesc acuma. Daca au ajuns sa faca asa ceva asta inseamna ca partidele chiar nu au, pe plan local, oameni care sa fie cunoscuti de comunitate. Si asta arata cat de bolnava este clasa politica. De fapt cred ca gresesc daca spun clasa politica. E vorba mai degraba de gasca politica.

Primar si politician ajunge orice maimutoi

Cica ministrul invatamantului, Cristian Adomnitei, inca liberal, i-a intrebat pe elevii de la tara daca vor sa devina primari. Si copiii, nestiind ce meserie e asta, au spus "Da". Ei bine, atunci Adomnitei i-a sfatuit sa invete bine. Pai ce avea sa le spuna, ca doar el e patit: daca n-a invatat, n-a ajuns primar. Daca i-ar fi pasat cu adevarat de acei copii, atunci Adomnitei le-ar fi spus sa invete o meserie. Ca primar si politician ajunge orice maimutoi.